Ce este psihoterapia

De ce mergem la psihoterapie ?

De cele mai multe ori o persoana apeleaza la psihoterapie pentru ca se simte blocata sau pierduta, la nivel de sentimente sau comportament.

Sunt situatii în care o persoana este adusa de rude sau prieteni pentru ca sentimentele sau comportamentul acesteia apar ca fiind irationale. Nici persoana si nici ceilalti nu înteleg de ce este asa de furioasa, deprimata, obsesiva sau de ce îi este teama. Simte ca nu valoreaza nimic, ca nu se întelege cu nimeni, ca nici un barbat (femeie) nu o (îl) iubeste. Îsi ruineaza viata cu droguri / alcool sau îsi spala mâinile compulsiv, este agresiva cu cei apropiati, are o atitudine aroganta care îi diminueaza sansele profesionale sau sociale; intra în relatii masochiste, suportând abuzul sau insensibilitatea celuilalt.

Nu-si da seama de ce se comporta asa, stie doar ca nu este fericita si ca acest comportament nu este eficient, dar dintr-un anumit motiv nu se poate schimba.

De fapt exista o alta motivatie, alte sentimente care o determina sa repete aceste modele de comportament. Daca ar sti despre ce e vorba, ar putea rezista impulsului si ar alege alt mod de a-si satisface nevoile.

De obicei aceste probleme sunt exprimate prin intermediul asa numitelor simptome si mecanisme de aparare.

Printr-un mecanism de aparare întelegem ca o persoana încearca, într-un mod evident, sa evite durerea si în acelasi timp sa maximizeze controlul asupra acestei situatii inconfortabile. De exemplu o persoana se poate simti umilita, respinsa, acuzata; decât sa constientizeze aceste experiente neplacute, îsi concentreaza energia sa se apere, protejându-si astfel stima de sine.

O persoana care începe sa devina "defensiva" dezvolta foarte multe simptome - depresie, abuz de droguri, diverse anxietati, insomnie, "probleme de personalitate", chiar paranoia.

Astfel, un simptom este consecinta unui mecanism de aparare. Mecanismul de aparare ne protejeaza de experiente neplacute, care ne ataca stima de sine. Când aceste mecanisme esueaza tindem sa ne escaladam eforturile si dezvoltam alte comportamente (de exemplu: consum de droguri, fobii, atacuri de panica, etc.)

De ce psihoterapie ? Ce este psihoterapia ?

De multe ori psihoterapia pare a fi un demers inutil. Nu poti rezolva problemele citind o carte despre depresie sau vorbind cu un prieten ? Nu poti renunta pur si simplu la anumite comportamente care nu sunt eficiente sau chiar îti fac rau ?

Raspunsul este ca ar fi prea dureros. O persoana depresiva este blocata în depresie pentru ca, incredibil sau nu, este mai usor sa se simta depresiva decât sa faca fata durerii. Este mai usor sa creada ca totul în jurul ei este lipsit de sens, decât sa faca fata la ceea ce se întâmpla. De aceea depresia pare irationala - pentru ca este o distragere de la altceva.

Toate aceste comportamente, sentimente, perceptii nu sunt alese sau stabilite la un nivel constient. Nu ne angajam în comportamente distructive sau prostesti în mod deliberat.

Cheia întelegerii acestor comportamente este inconstientul. Astfel, doar printr-o psihoterapie poti ajunge în aceasta zona. Învatarea la nivel intelectual este rareori eficienta.

Scopul unei psihoterapii este insight-ul personal, descoperirea personala de sine. Acest mod de învatare este adesea dificil, de aceea psihoterapia dureaza mai mult decât câteva sedinte.

Psihoterapia este un proces de constientizare; cu cât suntem mai putin constienti de motivele, sentimentele, gândurile, actiunile noastre, cu atât ele ne vor controla mai mult si vom ramâne blocati în vechile pattern-uri care nu mai functioneaza.

Veti spune "dar sunt constient de ceea simt, fac si gândesc". Daca am fi însa constienti nu am avea simptome. Am avea reactii emotionale rezonabile la urcusurile si coborâsurile vietii în loc sa intram în stari de panica, anxietate, depresie, am învata din greseli; nu i-am rani pe cei pe care îi iubim si nu am intra în situatii care sa ne raneasca.

Psihoterapia este rationala si accesibila. Nu este nimic esoteric sau nedefinibil; nu este un proces mistic pe care doar unii oameni îl inteleg si altii nu. Este un proces logic pe care oricine îl poate întelege si urma. Mai mult chiar, într-o psihoterapie buna orice pas trebuie sa aiba sens pentru pacient.

Singurul mod de a întelege ce se întâmpla este sa analizezi faptele. Faptele nu sunt doar externe, ele includ sentimentele, reactiile, perceptiile.

În sedinte, clientul trebuie sa aiba un rol activ în verificarea ideilor terapeutului sau ale lui personale. Pentru orice interpretare a psihoterapeutului, clientul este cel care decide daca este asa sau nu. Cea mai importanta dovada ca o interpretare sau sugestie este corecta este reactia lui la aceasta. Corecta sau nu, daca nu beneficiaza de ea, interpretarea este lipsita de valoare.

Psihoterapia este un dialog. Clientul prezinta faptele iar terapeutul îsi spune parerea referitor la acestea si asa mai departe. Te ajuta terapeutul sa descoperi adevarul despre tine, viata ta, sentimentele tale sau bate câmpii ? Daca bate câmpii, trebuie sa-i atragi atentia. Nici un terapeut nu are dreptate tot timpul si poate ca asteptarile tale de schimbare sunt nerealiste sau prost ghidate. Trebuie sa clarificati acest lucru împreuna. Dar cuvântul final îl are clientul. Terapeutul poate spune ce este probabil ca se întâmpla cu clientul, ce pare ca se întâmpla, însa doar clientul confirma daca e corect sau nu. Fara o testare activa din partea clientului asupra materialului, psihoterapia degenereaza într-un experiment rational, speculatii si teorii fara nici un impact asupra vietii, sentimentelor si comportamentului clientului.

Desigur ca terapeutul trebuie sa-l învete acest rol activ. Daca clientul nu întelege cum sa faca acest lucru si nu are o ghidare clara, e probabil timpul sa-si schimbe terapeutul.

Ce nu este psihoterapia ?

Mai mult decât alte profesii, psihoterapia este deseori ridiculizata. Exista într-adevar terapeuti incompetenti care contribuie la perceptia negativa pe care o au oamenii despre psihoterapie.

Psihoterapia nu este întotdeauna "o abordare pozitiva neconditionata". Clientul are nevoie sa aiba încredere în terapeut, dar nu este necesar ca întotdeauna sa te simti confortabil. De fapt, daca întrebarile psihoterapeutului nu stârnesc un pic de disconfort, nu ajungi nicaieri.

Psihoterapia nu înseamna a da sfaturi. Lumea este plina de sfaturi si mergi la psihoterapie tocmai pentru ca te simti pierdut printre atâtea sfaturi si nu mai stii pe cine sa crezi. Ultimul lucru de care ai nevoie este un alt sfat.

Scopul psihoterapiei este sa te descoperi pe tine si prioritatile tale, sa dobândesti curajul de a actiona. Un psihoterapeut nu-i va spune clientului ce sa faca în legatura cu mariajul, slujba, anxietatea lui, etc. Daca terapeutul îl ajuta sa devina constient de ceea ce se întâmpla cu el, de ceea ce se întâmpla între el si ceilalti, atunci clientul va sti mai bine decât terapeutul ce este mai bine pentru el. Pentru psihoterapie se aplica foarte bine aforismul "da-i omului un peste si-l hranesti pentru o zi; învata-l sa pescuiasca si-l vei hrani toate viata".

Diferenta între psihoterapie si sfaturi, suport, învatare despre sentimente si comportament este ca acestea din urma nu ofera insight.

Insight-ul nu este învatare în sens intelectual. Este o experienta personala intensa si energizanta care trebuie sa fie în centrul fiecarei psihoterapii.

Ce se întâmpla într-o sedinta ?

Sedintele sunt adesea provocative, uneori inconsistente, pline de rezistenta care te fac sa vrei sa renunti, dar în acelasi timp se întâmpla ceva nou si interesant. Esti curios sa afli ce te face sa gândesti, sa simti sau sa te comporti într-un anumit fel si cum anumite aspecte si evenimente din viata ta sunt legate într-un mod pe care pâna atunci nu l-ai luat în considerare.

Daca în primele 5 sedinte nu se întâmpla nimic va trebui sa vorbesti cu terapeutul despre acest lucru. Poate ca rezistenta ta pentru psihoterapie în acel moment este prea mare, poate ca nu te poti deschide fata de acel terapeut, nu te simti conectat cu el si nu esti interesat de proces.

Asa cum am mai spus, psihoterapia este insight. Vom sti când este vorba de un insight când ne vom simti mai clari, mai hotarâti, mai plini de speranta, mai energici si când simptomele vor disparea.

Exista mai multe tipuri de psihoterapii: psihanaliza, analiza tranzactionala, gesthalt, psihodrama, etc. Dar ingredientul de baza este relatia terapeutica, in cadrul careia clientul invata sau reinvata sa se conecteze, sa dezvolte atasamente in relatiile lui viitoare.